Paradis ascuns

Sunt o visătoare. Îmi place să mă refugiez într-o stare de reverie în care îmi pot imagina o lume exact aşa cum îmi doresc. Este o lume în care nu există răutatea, toţi oamenii trec peste probleme cu zâmbetul pe buze, nu există atâtea conflicte între persoane. Este o lume în care domneşte pacea, bunătatea, sprijinul, încrederea. Şi când spun încrederea mă gândesc şi la încrederea în forţele proprii, dar şi la încrederea în ceilalţi. Este o lume în care iubesc să alunec. De câte ori cinvea ar o problemă, toţi ceilalţi merg şî îi dăruiesc zâmbete. Poate pare puţin nesemnificativ, însă nu e minunat când cineva dăruieşte un zâmbet unei persoane care se crede cufundată în probleme? Este un dar de care poate uneori nu ne dăm seama ce influenţă puternică poatea avea asupra sufletului. Îmi place să ajung aici prin intermdiul zborului, presărând puţin praf magic , iar de câte ori vreau să mă ascund folosesc un gram. Fiecare dintre noi avem praful magic, însă trebuie să învăţăm să îl înmulţim, pentru că aici intervin secretele. Eu am găsit sursa mea, este vorba de atenţia asupra oamenilor din jur, îmi place să mă hrănesc cu zâmbete, să primesc de la fiecare un zâmbet care ajunge direct în suflet declanşând praful magic. Chiar iubesc să alunec încet în lumea mea din vis, unde zâmbetele sunt principalele scopuri ale tuturor. Este important să găsim un refugiu pentru suflet, un loc în care să se elibereze de pesimism şi să se încarce cu optimism. Fiecare om are propria lume, în care sufletul călătoreşte, se eliberează.

PS: Această lume poate avea orice culoare, orice nume, pentru că nu există critici  asupra ei.

Iubirea, un sentiment suprem

Iubirea nu are vârstă!Ce este iubirea? Simţiţi că iubiţi atunci când cerul însuşi se amestecă cu pământul, voi păşiţi pe pământ, dar capul vostru pluteşte printre nori. Altfel nu se poate pentru că inima însăşi este deschisă spre înălţimi. În ea stă toată dragostea. Cred că iubirea nu poate fi explicată, dar poate fi demonstrată. Cea mai elementară regulă în dragoste e să iubiţi iar restul vor veni de la sine. Iubirea nu cere socoteală, nu contabilizează nimic. Curajul nu este ceea ce vedem în filme…supereroi care trec prin foc pentru a salva copilaşi…curajul constă în a vă privi propria frică în ochi şi de a o topi cu flacăra iubirii. Iubirea nu este ceva cantitativ, este mai degrabă ceva calitativ. Răsplata iubirii este însăşi iubirea. Cei care au găsit sursa iubirii în ei înşişi sunt cu adevărat fericiţi, ei iubesc şi sunt iubiţi. Ei vor iubi pur şi simplu pentru că au multă dragoste de oferit, la fel ca un nor care vrea să-şi reverse ploaia, o floare care vrea să îşi răspândească parfumul. Nu e minunat să vezi cupluri de toate vârstle? Sau pur şi simplu două persoane care să se ţină de mână, de la copilaşi, până la oameni vârstnici?